The following text is in Romanian.
~The text was published on dbrom sometime in 2004.
se lasa intunericul in padurea deja umbrita de atatea amintiri negre. o lacrima de sange aluneca lin pe obrazul fierbinte, ars de focul dinauntru. e sange, ii simte acum gustul caci i-a ajuns in coltul gurii. sa se agite? sange din ochii ei mari si goi. nu... n-are rost. lasa-l sa curga, poate va naste ceva care sa cutremure vidul pentru vecie. trupul acesta impietrit se misca din fiecare celula, zvacneste ca un bolnav in convulsii, se sperie de propriile miscari atomice nevazute si tresare si mai tare, dar tot nemiscat ramane. sangele curge fara oprire, mintea nu mai are nici o putere asupra materialului, parca nu e si nici nu va fi o variabila importanta in acest context.
picaturile ezita putin, parca tematoare si ele de ce e mai jos, dar apoi cedeaza fortei care le trage si cad acum pe pieptul gol. nu sunt singurele care cad, aproape hipnotic, fiinta se lasa prada abisului care iubeste nimicul din ea. si usor, parca vrand sa aminteasca inocenta si linistea pierduta, sangele se prelinge lin si elegant printre sani si pe acestia. trupul sensibil se infioara, durerea se complace in sine si se dilata spre placere masochista. sfarcurile se intaresc sub atingerea molateca a sangelului si zvacnirile bolnave ale celulelor se transforma in zvacniri dureroase caci o variabila neasteptata vrea sa urle si opreasca placerea aceasta perversa, insa pornirea trupeasca loveste cu putere pentru a o invinge.
ochii dor si ei caci sangele nu conteneste, fata toata e rosie si prinde a se inchega acest lichid pe alocuri. trupul e ostenit si mintea se pierde in lipsa de putere a acestuia, delirul ii este oferit acum ca cel mai minunat deliciu. mana sleita de putere se misca acum vizibil si plina de durere si se aseaza usor pe san. ah, cum tremura tot corpul, acel tremur al scurgerii fortei din el, acea ameteala a celulelor obosite de jetul puternic cu care dau afara ce au in ele. e chinuitor, dar se complace, se delecteaza cu acceptarea acestei suferinte fizice, iar cea sufleteasca, intr-un mod bizar da o noua valenta simtirilor si totul se accentueaza in acea placere masochita dinainte. obosita, infrumusetata de sangele cald, mana incepe sa se miste apasat pe sanul transformat de excitatie. fiorul cutremura impietrirea si trupul cade moale pe spate in iarba de la radacina copacului. atingerea abia simtita a solului si mangaierea inocenta si inconstienta a firelor de iarba starneste trupul si revigoreaza mana care nu si-a uitat dorinta bolnava de a-si mangaia sanul acoperit de sange... si sfarcurile se intareau si trupul zvacnea sub puterea fiorilor si gura se deschidea in cautarea gustului afrodisiac al sangelui si cand limba, in agitarea ei, gasea un strop, excitatia astfel refortificata impunea incontrolabil trupului o zvacnire care il incovoia deasupra solului, dar curand se consuma si acesta cadea moale intr-o placere de o durere si ameteala monotona. si lacimile de sange cadeau acum pe firele de iarba si curgeau lin spre sol, unde odata ajunse, il patrundeau intr-o chemare muta a sexualitatii intregii naturi si fiinte.
si brusc mana se opreste, limba nu mai cauta disperata sangele, gura se inchide inclestata si corpul incepe sa zvacneasca obosit in cautarea placerii pamantului si celulele toate proceseaza acum fiorul pamantului si o putere hipnotizanta revigoreaza trupul care in excitatia lui incontrolabila incepe sa racaie pamantul si sa-si faca un culcus si sa se manjeasca cu pamant, sa-l amestece cu sange, pentru ca apoi, dupa o frenetica munca, trupul sa cada in acea gropita si sa se zbata usor in ea, complacandu-se in atingerea umeda a solului si a sangelui, ochii ficsi si goi sa straluceasca puternic si apoi sa fie acoperiti de pleoapele vinete. inima s-a oprit. o picatura de sange a pastrat-o pentru ea, sa aiba in ce sa moara. o ploaie cu picuri mari si grindina s-a pornit atunci si cu putere lovea trupul lipsit de viata, dar degeaba, a murit si nu avea sa se mai intoarca sa exploateze si acea placere, acum ploaia era singura care se satisfacea.
~These words have secrets.
No comments:
Post a Comment